Istoria clipei: Europeanul DUMITRU BRĂTIANU
Aproape că nu există moment important din istoria noastră modernă, în care să nu fie implicat vreun membru al celebrei familii Brătianu. Unul dintre aceștia este Dumitru (Dimitrie) Brătianu, fratele cel mare al mult mai mediatizatului Ion C. Brătianu.
În aprilie 1851, Dumitru Brătianu trecea Marea Mânecii, ducând cu sine o scrisoare de recomandare din partea lui Edgar Quinet către Giuseppe Mazzini revoluționarul italian născut în 22 iunie 1805 la Genova, exilat la Londra, după ce intrat în organizația carbonarilor din Italia, începând cu 1827, susținuse revoluționarii din Piemont, Lombardia, Neapole, Toscana, Veneția, dar și din Spania, Franța, Germania, Elveția, Țara Românească, Moldova, Ungaria, Polonia, țările balcanice, fiind inițiatorul societății revoluționare Italia giovine (Italia jună) care a inspirat înființarea de asemenea societăți și în țările Europei, la noi, luând naștere România jună, în felul acesta, la nivelul continentului, apărând Europa jună.
Urmându-l pe Mazzini
În anul 1848 Mazzini era pe baricadele revoluționare, o vreme, alături de voluntarii lui Giuseppe Garibaldi aflați în luptă cu armatele austriece din Piemont, care, din nefericire, înving. Însă, la începutul anului 1849, împreună cu forțele revoluționare, Mazzini răstoarnă guvernul papal și proclamă Republica romană, fiind ales prim triumvir al ei, după care introduce la Roma administrația laică. Intervenția trupelor franceze pune capăt, la 4 iulie 1849, tinerei republici și, Mazzini este constrâns să ia calea exilului, stabilindu-se la Londra, unde devine sufletul comitetelor revoluționare aflate în exil, provenind din mai multe țări, cu scop declarat să declanșeze o nouă revoluție europeană, după înfrângerea celei din 1848.
Printre cei care sunt alături de marele revoluționar italian este și Nicolae Bălcescu, intrat în relații cu acesta prin mijlocirea doamnei Milner Gibson una din devotatele lui Mazzini, care-i pusese la dispoziție saloanele sale pentru întruniri cu revoluționari din țările Europei. Aceștia, în final, înființează Comitetul democratic revoluționar european condus de Giuseppe Mazzini, Ledru Rollin (Franța), Arnold Ruge (Germania) și A. Darasz (Polonia) care începând cu 5 iulie, editează LE PROSCRIT un jurnal al republicii universale.
Între timp, Nicolae Bălcescu se întoarce la Paris unde descoperă că activitatea comitetului european era rău văzută. De teama că nu va mai putea reveni în capitala Franței, după o eventuală reîntoarcere la Londra, dar și din dorința de a sfârși monografia consacrată lui Mihai Viteazul, ia hotărârea ca legătura cu revoluționarii de la Londra să fie ținută de Dumitru Brătianu, astfel că acesta ajunge să treacă Marea Mânecii. Prima întâlnire dintre Dumitru Brătianu și marele revoluționar italian, are loc la 25 aprilie 1851, soldată cu o deschidere foarte repede a porților unei încrederi și simpatii reciproce, mai ales, după ce Manzzini are ocazia să citească revista ROMÂNIA JUNĂ apărută în românește la Paris și descoperă cât de repede poate să ajungă la înțelegerea limbii române.
,,Cel mai mare bărbat al secolului” cum era supranumit revoluționarul italian rămâne profund mișcat de programul junimii române, fapt ce-l determină să dea dispoziție pentru publicarea lui în revista ITALIA DEL POPOLO, cu un comentariu semnat chiar de el, dar și în revista emigrației poloneze LA POLOGNE cu o notă a lui A. Darasz. Impresia produsă asupra lui Dumitru Brătianu de întâlnirile sale cu Mazzini este atât de puternică, încât transmite exilaților români de la Paris , entuziastul îndemn: ,,Bucurați-vă frații mei; fiți voinici să lucrăm bărbătește, că vremurile grăbesc. De azi până mâine poate începe hora voinicească, hora democrației europene; și românul caută să înceapă el danțul, căci hora voinicească este danțul românului”.
După ce Dumitru Brătianu le face cunoscute emigranților români din capitala Franței, scopurile și modul de lucru al Comitetului democratic revoluționar european, la 10 mai, comunică lui Mazzini adeziunea românilor la comitet, acesta fiind considerat ca o imagine a ,,marii fraternități care va uni în curând toate popoarele devenite libere”, argumentul similitudinii de idei dintre revoluționarii români și comitetul lui Mazzini, putând fi desprinsă de faptul că pe drapelele românești, încă de la 1848, au fost scrise cuvintele Justiție, Fraternitate, astfel că principiile comitetului erau și ale românilor fericiți a fi solidari cu ,,națiunile eroice” pe care le reprezintă membrii comitetului, angajați într-o mare ,,operă de regenerare”. Dumitru Brătianu este cooptat în comitet și la 29 iunie1851, chiar sub semnătura lui Mazzini și a celorlalți este întocmit un manifest către poporul român, redactat în limba italiană intitulat Alle popolazioni Rumene.
Mesaj către români
Într-o traducere din epocă în acest manifest se declară: ,,Români, sunteți din ginta celor care nu pier. Numele ce-l aveți de la părinții voștri, limba, tradițiile, tendințele, totul v-aduce aminte că sunteți din poporul acela carele acum douăzeci de seculi, însemna lumea cu lucrări uriașe, pe calea cea mare a civilizației europene. Astăzi poporul acela trăiește iarăși, și voi asemenea trebuie să trăiți, căci și voi aveți o misie în Europa, a cărei conștiință instinctivă niciodată nu s-a stins din inima voastră. Sunteți avangarda gintei latine; și trebuie să fiți una din verigile de unire ursite a lega activitatea ei cu cea a gintelor slavă și maghiară. Conștiința misiei voastre vă constituie și vă chezășuiește naționalitatea!
Dezvoltați-o cu credință și pricepere, suferiți, luptați, combateți pentru dânsa. Este datoria voastră către omenire; este dreptul vostru înaintea națiilor ce o compun.
Fiți frații noștri, precum noi suntem ai voștri și să ne strângem mâna pe deasupra mormintelor martirilor noștri. Același pământ ne susține; același cer se destinde asupra capetelor noastre. Unul pentru toți, toți pentru unul! O bătălie mare se va deschide în lume. Fiți gata și săriți ca frații, la cel dintâi semnal, împotriva împilatorilor. Nu veți avea nici neatârnare, nici libertate, nici dreptate decât prin căderea lor! Ei vor cădea, numai prin unirea frățească și cu bună inimă a tuturor celor care suferă, se închină, și vor combate împreună îndoita împilare”.
La recomandarea lui Mazzini, proclamația este publicată în Italia del progreso (Geneva 2 iulie 1851), în Il Progreso (Torino 3 iulie 151) și provoacă cum era firesc o mare satisfacție printre emigranții români de la Paris, care la rândul lor se grăbesc să o publice în numeroase ziare franceze din Paris și provincii, iar C. A. Rosetti o traduce în limba română pentru a fi citită în Principate sub forma unor foi volante. Toți revoluționarii români erau unanim de acord că, fără strădaniile lui Dumitru Brătianu, ca membru al Comitetului democratic revoluționar european, nimic nu ar fi fost posibil și își manifestă entuziasmul pentru demersurile sale la acest înalt nivel, muncind alături de un genial om de bine, mare patriot, care gândea propășirea Italiei dar și a întregii Europe.
În calitatea sa de membru al acestui comitet, Dumitru Brătianu semnează alături de Mazzini, numeroase acte, proclamații și face adeseori legătura între italian cu aderenții săi europeni; cu francezii, legătura fiind făcută prin Jules Michelet.
Acțiunile militare proiectate nu s-au putut realiza și, după mai mulți ani de activitate la nivel european, Dumitru Brătianu revine în țară în 1857, asemenea multor emigranți români, dar, întreține colaborarea cu Giuseppe Mazzini, până după înfăptuirea Unirii Principatelor.
Întors în țară, Dumitru Brătianu ajunge mai întâi deputat de Pitești, apoi, ca un adevărat fruntaș liberal, pe rând, deține portofoliile ministerelor de externe, interne, culte și instrucțiunii publice, agriculturii, comerțului și lucrărilor publice, afacerilor străine, culminând cu funcția de Președinte al Consiliului de Miniștri.
Victor PANDURU
CITEȘTE ȘI: Istoria clipei: Turnul Colței
