În aşteptarea unei noi Istorii a literaturii române
Cu ceva timp în urmă, am primit din partea încă tânărului critic şi istoric literar Jean Dumitraşcu volumul de recenzii şi rememorări MARGINALII (Ed. Bibliotheca Târgoviște-2025 – colecţia „Critică şi istorie literară”), cu referire la scriitorii încadraţi „pe nedrept” în afara atenţiei publice actuale, din diverse motive, cum ar fi: subiectivismul critic, părtinitoarea judecată de valoare în locul unei abordări mai profunde a operelor literare, nu în cele din urmă a schimbărilor regimurilor politice.
Citez şi din DEX-online: „marginalizat: care nu este apreciat conform pregătirii, capacității, valorii sale, care este subapreciat; care este neglijat, neluat în seamă, pe nedrept”.
Înţelegem, aşadar, că operele „marginalilor” vor fi reanalizate într-o viziune originală, pe principii etic-estetice, autorul recunoscând că istoria literară nu s-a clădit doar cu elitele, ci şi prin contribuţia scriitorilor învăluiţi în uitare, ale căror scrieri au fost mai puţin sau deloc cernute prin sita criticii profesioniste. Un autovehicol, zicem şi noi, nu poate circula pe drumurile publice echipat doar cu faruri, ci şi cu lumini de semnalizare şi frânare, tot atât de necesare.
„În acest prim volum reunim studiile publicate de noi în revistele: „România literară”, „Viaţa românească”, ,,Oltart”, „Argeş”, „Bucovina literară”, „Litere” şi volume colective” , precizează autorul, fiind vorba în acest prim volum, despre: Ion Vinea, Constantin Fântâneru, Max Blecher, Anton Holban, Paul Goma. În afara contextului, volumul mai cuprinde studiile: „Când s-a născut Eminescu?” şi „Eminescu Mărturisitorul”, toate fundamentate atât pe propriile convingeri, cât şi pe travaliul cercetărilor documentare întreprinse de către autor.
„Vom scormoni în istoria literaturii române interbelice până la a realiza, într-o bună zi, o Istorie a literaturii române din secolul XX a „marginalilor”.
O, ce veste minunată! M-am familiarizat cu atmosfera literară a înfloritoarei epoci, parcurgând studiul cercetătorului ştiinţific, critic şi istoric literar, poet şi eseist, prof. Maria Monica Stoica: „Eugen Lovinescu- ipostaze ale scriitorului” (2021), lansat cu ocazia împlinirii a 140 de ani de la naşterea marelui critic, tot în prestigioasa editură de la Târgovişte apărut, şi tot în colecţia „Critică şi istorie literară”, condusă de acad. Mihai Cimpoi.
Scriitorii roiau în jurul marelui critic modernist, participând sau colaborând la cenaclul şi revista „Sburătorul”, al căror mentor era, toţi susţinători ai teoriei privitoare la modernismul criticii literare şi ai unei estetici înnoitoare în poezia şi proza românească, alinierea la cultura europeană prin păstrarea specificului naţional. Dar, dacă ar mai fi trăit după instaurarea regimului stalinist, Mentorul Lovinescu ar fi fost nu marginalizat, ci arestat. Plecarea fiicei, Monica Lovinescu, în Occident, a atras condamnarea la închisoare a soţiei criticului, Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu, profesoară de franceză, unde a şi murit, la 7 iunie 1960. Erau ani de teroare. În puşcării zăceau scriitori, cadre didactice, studenți, ofiţeri, diplomaţi, miniştri, alţi intelectuali ai partidele istorice.
Revenind la „Marginalii” d-lui Jean Dumitraşcu, conchidem că o Istorie a literaturii române în care „marginalii” de până acum vor fi oglindiţi şi aşezaţi pe principii valorice, ar încununa meritele literare ale distinsului nostru contemporan, Jean Dumitrașcu, scriitorul care nu ţine pasul cu cititorul: până să-i citeşti o carte, un eseu, un articol, îi apar altele, din urmă…
Fiindu-i cunoscute virtuţile literare, credem în această viitoare şi de folos izbândă.
Gheorghe MOHOR
Coperta Cărții Marginalii: Pictură de Salvador Dali: Jesucristo noticias totenart
