Parlamentul României dezbate și votează astăzi, 5 mai 2026, moțiunea de cenzură inițiată de PSD și AUR împotriva Guvernului condus de Ilie Bolojan, într-un moment politic tensionat care poate decide soarta Executivului.
Moțiunea este dezbătută în plenul reunit, votul fiind secret, cu bile, iar pentru adoptare sunt necesare minimum 233 de voturi „pentru”.
Cum votează partidele
Potrivit poziționărilor anunțate înainte de vot:
- PSD – votează la vedere pentru moțiune, fiind co-inițiator.
- AUR – parlamentarii au libertate de vot, deși conducerea susține adoptarea.
- PNL – parlamentarii nu participă la vot, urmând să iasă din sală.
- USR – nu va părăsi sala, dar se va abține de la vot.
- UDMR – nu susține moțiunea și nu va vota pentru demiterea Guvernului.
- Grupul minorităților naționale – nu și-a anunțat sprijinul pentru moțiune, fiind de așteptat o poziție favorabilă stabilității guvernamentale sau abțineri.
- Partidul Dianei Șoșoacă va vota moțiunea, dar nu pentru a ajuta celelalte partide, ci pentru a „scăpa” de Bolojan.
Rolul celor 6 parlamentari POT
Un element important în ecuația votului îl reprezintă cei 6 parlamentari ai Partidului Oamenilor Tineri (POT). Potrivit informațiilor din mediul politic, aceștia înclină să nu voteze pentru moțiune, deși au semnat-o, ceea ce ar putea aduce un minus de voturi inițiatorilor.
Chiar și în aceste condiții, voturile PSD și AUR nu sunt suficiente, în mod clar, pentru atingerea pragului de 233, ceea ce face ca rezultatul final să depindă de eventuale voturi „surpriză” din rândul altor parlamentari sau neafiliați.
Aritmetica votului: luptă strânsă
Deși inițiatorii susțin că au semnături suficiente, votul secret poate aduce surprize. Absența PNL și USR din sală reduce numărul total de voturi exprimate, dar nu modifică pragul necesar pentru adoptarea moțiunii.
Miza politică
Moțiunea vine pe fondul tensiunilor politice și al nemulțumirilor legate de măsurile guvernamentale. În cazul adoptării, Guvernul Bolojan ar fi demis, deschizând negocieri pentru o nouă majoritate. În caz contrar, Executivul rămâne în funcție, dar într-un climat politic fragil.
