În spiritul păstrării identității noastre naționale și a elementelor care o compun, Elena Iagar, directoarea Centrului Cultural Județean Argeș, este implicată într-un alt mare proiect, acela al includerii MARAMEI MUSCELENE pe lista UNESCO. După CĂMAȘA CU ALTIȚĂ, marama musceleană este următorul element identitar ce trebuie salvat. Deja Enciclopedia Britanica, cea mai prestigioasă din lume, a solicitat pentru ediția din 2023 un text despre borangicul din România și marama musceleană, precum și imagini.
„Relansarea Maramei muscelene ar putea trezi la viață și industria borangicului și a creșterii viermilor de mătase, care înainte de 1989 era înfloritoare la noi în județ.
În 1990 România era al doilea exportator de mătase din Europa și al șaselea exportator mondial. La Pitești exista școala de sericicultură, înființată în 1911.
La Hârsești primarul Ionel Moloiu vrea să relanseze anul viitor creșterea viermilor de mătase și a intrat în parteneriat cu proiectul Maramei muscelene”, ne anunță Corina Scarlat, una dintre persoanele cele mai active din Câmpulung în materie de idei și inițiative care să salveze orașul, care explică de ce „Câmpulungul merită mai mult!”. Merită, așa cum merită toate localitățile județului, pentru că de noi depinde dezvoltarea orașului sau comunei în care trăim.
O idee excelentă, creșterea viermilor de mătase fiind una dintre îndeletnicirile preferate de oamenii din zonă. Primarul Ionel Moloiu, împreună cu Loredana Costache, directoarea Căminului Cultural din Hârsești, au și alte inițiative, unele deja puse în practică. Un proiect ambițios, care să dea de lucru locuitorilor, exploatând resursele locale, pe lângă cel cu construirea de locuințe pentru tineri, vor ajuta Hârseștiul să se dezvolte. Parteneriatul cu Marama musceleană este încă o punte între tradiție și dezvoltare locală. Felicitări!
