Inspectorii antifraudă din cadrul Direcției Generale Antifraudă Fiscală (DGAF) au destructurat un mecanism complex de fraudă fiscală în domeniul comerțului intracomunitar cu autoturisme second-hand. Ancheta a vizat mai multe județe din țară, printre care și Argeș, iar verificările au scos la iveală tranzacții suspecte cu peste 2.000 de autoturisme.
Potrivit ANAF, prejudiciul estimat adus bugetului general consolidat depășește 26 de milioane de lei. Pentru recuperarea banilor, inspectorii antifraudă au instituit măsuri asigurătorii asupra disponibilităților din conturi bancare, precum și asupra unor bunuri mobile și imobile, în valoare totală de 21,34 milioane de lei.
Mașini aduse din Germania, TVA „evaporat” prin firme din Ungaria și Slovacia
Investigația, desfășurată în județele Alba, Argeș, Galați, Neamț și Sibiu, dar și cu sprijinul autorităților fiscale din alte state membre ale Uniunii Europene, a identificat un mecanism organizat de fraudare a TVA.
Potrivit ANAF, în schemă erau utilizate succesiv societăți comerciale de tip „missing trader”, înființate în Ungaria și Slovacia, care erau folosite pentru achiziția intracomunitară de autoturisme cu scutire de TVA.
Atunci când codul de TVA al uneia dintre firme era anulat, activitatea era mutată către o altă societate, însă mecanismul comercial rămânea același.
Autoturismele erau ulterior introduse pe piața din România și comercializate prin documente despre care inspectorii antifraudă spun că ar fi putut să nu reflecte circuitul comercial real. Scopul era diminuarea artificială a bazei impozabile, ascunderea provenienței reale a mașinilor și evitarea plății obligațiilor fiscale.
Facturi fictive și persoane folosite ca paravan
Verificările au scos la iveală suspiciuni privind întocmirea, în România, a unor facturi emise în numele societăților din Ungaria și Slovacia, dar și utilizarea unor facturi și contracte completate fictiv sau chiar în alb.
Inspectorii au identificat și situații în care contractele de vânzare-cumpărare erau încheiate succesiv între persoane fizice, pentru a ascunde furnizorul real al autoturismelor.
În unele cazuri ar fi fost folosite persoane interpuse, inclusiv persoane care au declarat că nu știau despre tranzacțiile realizate în numele lor.
O altă suspiciune vizează documentele prezentate la înmatricularea autoturismelor. În urma schimbului internațional de informații, unele dintre societățile indicate în acte nu au confirmat că ar fi efectuat respectivele operațiuni comerciale.
Mai mult, analiza documentelor a arătat că, în anumite situații, valoarea trecută în actele prezentate la înmatriculare reprezenta mai puțin de 30% din prețul facturat de furnizorul inițial din Germania, ceea ce ar fi dus la diminuarea artificială a bazei de impozitare.
Întreaga operațiune era coordonată din România
Potrivit inspectorilor antifraudă, deși în documente apăreau societăți din alte state europene, activitatea economică era, în realitate, coordonată din România.
Persoanele implicate s-ar fi ocupat de identificarea autoturismelor în Germania, utilizarea codurilor de TVA ale societăților externe, promovarea mașinilor pe platforme online și în parcuri auto, punerea acestora la dispoziția cumpărătorilor, întocmirea documentelor și încasarea banilor.
În acest mecanism, societățile din Ungaria și Slovacia ar fi avut, potrivit ANAF, rolul de a crea aparența unor tranzacții intracomunitare legale și de a facilita frauda privind TVA.
Verificările inspectorilor antifraudă continuă pentru stabilirea întregii dimensiuni a activității ilicite, recuperarea prejudiciului și dispunerea măsurilor legale care se impun.
ANAF transmite că combaterea fraudelor fiscale complexe rămâne o prioritate, iar acțiunile de acest tip vor continua prin analize de risc, schimb de informații la nivel internațional și cooperarea cu autoritățile fiscale din România și din celelalte state membre ale Uniunii Europene.
