Când spui Pitești, oriunde te-ai afla în țară, lumea rostește numele lui Nicolae Dobrin; atât de iubit a fost. În anul 2007, Nicolae Dobrin a decedat, dar nimeni nu l-a uitat. Astăzi, acesta ar fi împlinit vârsta de 75 de ani. Prințul din Trivale, așa cum era cunoscut de iubitorii fotbalului, a fost ales de trei ori cel mai bun fotbalist român, în anii 1966, 1967 și 1971.
Atât colegii, cât și adversarii din teren l-au respectat și vorbesc la superlatv despre acesta.
Viorel Moceanu, fost coleg: „A fost cel mai mare fotbalist român, când punea piciorul pe minge, nu-i mai dădea drumul. A fost genial, dar și un om excepțional. Sunt mândru că l-am avut coleg, chiar prieten, și nu-l voi uita niciodată. Peste tot în țară era iubit, lumea venea la stadion să-l vadă pe Dobrin. Toți îl aplaudau. Îl port mereu în sufletul meu. Dumnezeu să-l odihnească!”.
Constantin Stancu, fost coleg: „Despre Dobrin nu poți vorbi decât de bine. Am avut păcerea și norocul să-i fiu coleg, dar să-mi fie și antrenor; după ce a plecat Halagian, mi-a fost antrenor, în sezonul 1981-1982, acest lucru nu se uită. Eu spun că Dobrin a fost un artist a fotbalului, pentru că nu știai niciodată ce face cu mingea. Dumnezeu să-l ierte!”.
Sorin Cârțu, fost adversar: „A fost un jucător mare, unul dintre cei mai mari pe care i-a dat fotbalul românesc. Nu vă ascund faptul că am fost admiratorul lui Dobrin și căutam să-l imit. Cu foarte mulți ani în urmă, marele Dobrin declara că sunt urmașul său, aducând ca argument faptul că aș avea aceeași tehnică. Vă dați seama cum m-am simțit atunci, m-au impresionat vorbele sale. De fiecare dată când jucam împotriva lui, eu și colegii mei nu voiam să arătăm că suntem impresionați de realizările sale, dar era o bucurie de nedescris să-l avem adversar. Nu-l voi uita niciodată, Dumnezeu să-l odihnească!”.
