17.2 C
Pitești
13 apr. 2024

Bărbat de 73 de ani, reținut de poliție pentru că își bătea nevasta

În ziua de 06 septembrie a.c., polițiștii din cadrul Secției de Poliție Rurală Albota au continuat cercetările într-un dosar penal privind săvârșirea infracțiunilor de violență în familie și de nerespectare a ordinului de protecție, conform art. 199 rap. la art. 193 alin. 2 din Codul Penal și art. 47 alin. 1 din Legea 217/2003.
Din cercetări s-a stabilit că în ziua de 29 august a.c., un bărbat de 73 de ani, din Bradu, ar fi lovit-o pe soția sa, iar leziunile suferite au fost estimate din punct de vedere medico-legal la 5-6 zile de îngrijiri. De asemenea, din cercetări s-a stabilit și că bărbatul ar fi încălcat în mai multe rânduri obligațiile impuse prin ordinul de protecție emis ca urmare a agresării soției, în datele de 01, 05 și 06 septembrie a.c., iar ca urmare a administrării probatoriului, sub supravegherea Parchetului de pe lângă Judecătoria Pitești, bărbatul a fost reținut pentru 24 de ore, pe bază de ordonanță.
Urmează ca acesta să fie prezentat în fața Parchetului de pe lângă Judecătoria Pitești cu propunere de luare a unei măsuri preventive.

Sfaturi și aspecte legale pentru victime ale violenței domestice

Deja nu mai este o noutate faptul că, pentru îndepărtarea pericolului care planează asupra vieții, sănătății și integrității corporale a părții vătămate, polițiștii care intervin la eveniment pot emite un ordin de protecție provizoriu și îl pot îndepărta pe agresor, indiferent dacă acesta este proprietar al spațiului de locuit.

„Acasă” trebuie să fie locul în care ne simțim în siguranță, unde ne putem bucura de căldura sufletească și, ideal, iubire, indiferent cine locuiește în acel spațiu. Când asociem acest cuvânt cu „violența domestică”, deși aflată în contradicție, acest lucru face ca violența domestică să fie greu de identificat, de înțeles și mai ales, de pedepsit.

Violența domestică este reprezentată de orice inacțiune sau acțiune intenționată de violență fizică, sexuală, psihologică, economică, socială sau spirituală care se produce în mediul familial sau domestic ori între soți sau foști soți, precum și între actuali sau foști parteneri, indiferent dacă agresorul locuiește sau a locuit împreună cu victima.

Ce faceți dacă ați devenit o victimă

– conștientizați ce vi se întâmplă și nu acceptați situația ca pe o stare de normalitate;
– sesizaţi Poliția, sub orice formă o puteți face;
– dacă vă simțiți în pericol din partea agresorului, solicitați polițistului să vă ajute și să elibereze un ordin provizoriu de protecție, cu toate implicațiile juridice ce decurg de aici;
– cereți ajutorul organizațiilor care oferă consiliere, sprijin, adăpost, etc.;
– nu vă retrageți plângerea! Lăsați-ne să ne facem treaba, pentru a vă putea ajuta.

Aspecte legale privind violența domestică

În privinţa măsurilor care pot fi luate de poliţişti în situaţiile de violenţă în familie, reamintim că, încă din 28 decembrie 2018, poliţiştii care intervin la cazuri de violenţă domestică pot emite, după analizarea situaţiei pe baza unui formular de evaluare a riscului, un Ordin de protecţie provizoriu, valabil 5 zile, astfel încât victima nu va mai fi nevoită să aştepte unul încuviinţat de judecător.

În situaţia încălcării de către persoana împotriva căreia a fost emis un ordin de protecţie, a oricăreia dintre interdicţiile stabilite prin ordinul de protecție, fapta constituie infracţiune, conform cadrului legal prevăzut de Legea 217/2003.

Sfaturi și drepturi legale ale persoanelor vătămate

Persoanele vătămate, victime ale unei infracţiuni, pot beneficia de următoareledrepturi, ce sunt prevăzute la art. 4 din Legea nr. 211/2004, privind unele măsuri pentru asigurarea informării, sprijinirii şi protecţiei victimelor infracţiunilor:

a) tipul de sprijin pe care victimele îl pot primi şi din partea cui – accesul la asistenţă medicală, asistenţă specializată, (inclusiv asistenţă psihologică şi cazare alternativă) serviciile si organizaţiile care asigură consiliere psihologică sau alte forme de asistenţă a victimei, în funcţie de necesităţile acesteia, cum ar fi măsurile de asistență socială asigurate de D.G.A.S.P.C. Argeș;
b) organul de urmărire penală la care poate face plângere, respectiv unitățile de poliție sau chiar de Parchet, modurile de sesizare fiind prevăzute în art. 288 şi următoarele din Codul de Procedură Penală;
c) dreptul la asistenţă juridică şi instituţia unde se poate adresa pentru exercitarea acestui drept (asistenţa juridică gratuită se acordă, la cerere, următoarelor categorii de victime: a) persoanele asupra cărora a fost săvârşită o tentativă la infracţiunile de omor, omor calificat, prevăzute la art. 188 şi 189 din Codul penal, o infracţiune de vătămare corporală, prevăzută la art. 194 din Codul penal, o infracţiune intenţionată care a avut ca urmare vătămarea corporală a victimei, o infracţiune de viol, agresiune sexuală, act sexual cu un minor, coruperea sexuală a minorilor, prevăzute la art. 218-221 din Codul penal; b) soţul, copiii şi persoanele aflate în întreţinerea persoanelor decedate prin săvârşirea infracţiunilor de omor, omor calificat, prevăzute laart. 188 şi 189 din Codul penal, precum şi a infracţiunilor intenţionate care au avut ca urmare moartea persoanei_);
d) condiţiile şi procedura pentru acordarea asistenţei juridice gratuite;
e) drepturile procesuale ale persoanei vătămate şi ale părţii civile: art. 81 din Codul de Procedură Penală pentru persoana vătămată, respectiv 85 din Codul de Procedură Penală pentru persoana civilă;
f) condiţiile şi procedura pentru a beneficia de dispoziţiile art. 113 din Codul de procedură penală, precum şi de dispoziţiile Legii nr. 682/2002 privind protecţia martorilor, cu modificările ulterioare;
g) condiţiile şi procedura pentru acordarea compensaţiilor financiare de către stat;
h) dreptul de a fi informat, în cazul în care inculpatul va fi privat de libertate, respectiv condamnat la o pedeapsă privativă de libertate, cu privire la punerea acestuia în libertate în orice mod, conform Codului de procedură penală;
i) dreptul de a apela la un mediator în cazurile permise de lege;
j) autoritatea judiciară la care se vor putea adresa pe viitor pentru obținerea de informații privind stadiul cauzei;
k) dreptul persoanei vătămate cu reședința sau locuința permanent pe teritoriul unui alt stat membru UE, de a depune plângerea sau cererea de acordare a compensației financiare, de pe teritoriul statului respectiv, precum și posibilitatea, conform legislației privind cooperarea judiciară internatională, de a fi audiată de autoritățile judiciare române fără a fi prezentă pe teritoriul României.

Related Articles

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.
Captcha verification failed!
Scorul utilizatorului captcha a eșuat. va rog sa ne contactati!

- Advertisement -spot_img
- Advertisement -spot_img

URMĂREȘTE-NE PE REȚELELE SOCIALE

11,000FaniÎmi place
2,350AbonațiAbonați-vă
- Advertisement -spot_img

NOUTĂȚI