Au trecut patru ani de la dispariția prematură a Andradei-Dariana Radu, eleva de doar 16 ani de la Colegiul „I.C. Brătianu” din Pitești, care s-a stins din viață în urma unei intervenții chirurgicale pe cord. Amintirea ei rămâne vie în inimile celor care au cunoscut-o, iar durerea pierderii este încă profund resimțită de familie, profesori și colegi.
Cu prilejul împlinirii a patru ani de la tragicul moment, diriginta tinerei, Mădălina Nițulescu, a publicat pe rețelele de socializare un mesaj emoționant, în care evocă dorul și golul lăsat de dispariția elevei:
„4 Aprilie 🖤🤍
Astăzi nu număr ani, ci tăceri. Au trecut patru… patru anotimpuri lungi de când lumea s-a oprit pentru tine, Dari…🤍❤️
Există doruri care nu se vindecă, ci învață să respire mai încet, ca să nu doară atât de tare. Iar tu ai devenit un astfel de dor — o prezență invizibilă, dar atât de …vie în fiecare gând, în fiecare clipă în care liniștea apasă mai greu decât orice cuvânt.
E ciudat cum timpul merge mai departe fără să ceară voie, fără să știe că undeva, într-un colț de suflet, el a rămas blocat într-o zi care nu trebuia să existe. Tu ai rămas la 16 ani — vârsta visurilor crude, a râsetelor fără margini, a începuturilor care promiteau infinitul.
Și totuși… nu ai plecat cu adevărat. Te regăsesc în lucruri mici — într-o lumină caldă de după-amiază, într-un zâmbet care seamănă cu al tău, într-o amintire care vine pe neașteptate și mă oprește din tot. Te regăsesc în lucruri care par obișnuite pentru alții, dar care pentru mine au devenit ferestre spre tine. Într-o bancă din clasă care parcă încă te așteaptă. Într-o poză dintr-o excursie, unde zâmbetul tău a rămas suspendat într-un timp care nu mai trece. Într-o evaluare scrisă, unde literele tale încă au glas. Într-un răspuns haotic la ora de dirigenție, care ne făcea să zâmbim fără să vrem…
Unii oameni trec prin viață. Tu ai rămas în ea, ca o rană frumoasă, ca o poezie neterminată, ca o lecție despre cât de fragil și prețios este totul…
Astăzi nu te plâng doar… te port. În tăcere, în gând, în ceea ce am devenit și în ceea ce nu voi mai putea fi niciodată după ce am trăit tristețea fără margini a dispariției tale…
Patru ani fără tine. O eternitate cu tine.
Nu te uit. Nu te voi uita niciodată…
Cu infinită iubire,
DIRIGA”, a transmis profesoara, din mesajul căreia se vede, se simte, o legătură strânsă, o comuniune și o dragoste ce nu pot fi uitate odată cu trecerea timpului.
Cine era Dariana
Dariana Radu era elevă în clasa a X-a, profil Filologie, și era apreciată pentru rezultatele sale foarte bune și pentru sensibilitatea și bunătatea de care dădea dovadă. Problemele de sănătate au apărut cu un an înaintea tragediei, când tânăra a început să acuze stări de oboseală. În urma investigațiilor medicale, a fost diagnosticată cu o afecțiune cardiacă gravă, iar medicii au recomandat intervenția chirurgicală ca singură șansă de supraviețuire. Operația, efectuată la un spital din București, nu a avut însă finalul sperat.
Vestea morții sale a căzut ca un trăsnet peste comunitatea din Pitești. În acele momente, sute de elevi s-au mobilizat exemplar pentru a dona sânge, în speranța că o vor salva. Din păcate, eforturile lor au fost zadarnice, iar pierderea a lăsat în urmă o durere colectivă greu de descris.
În ziua înmormântării, sute de persoane – colegi, profesori, prieteni și membri ai comunității – au venit să-și ia rămas bun. Sicriul alb al adolescentei a fost depus la capela Bisericii Mavrodolu, iar cortegiul funerar a făcut un ultim popas în fața liceului unde Dariana își trăise visurile de adolescentă. Ulterior, a fost condusă pe ultimul drum în localitatea Bradu.
Momentele de reculegere și omagiile aduse de colegi au demonstrat impactul profund pe care Dariana l-a avut asupra celor din jur. La o competiție sportivă organizată la liceu, elevii au păstrat un moment de liniște în memoria ei, iar în sala de sport a fost amenajat un altar simbolic, cu flori și fotografii.
Mesajele de adio au continuat să curgă și în mediul online. O prietenă a familiei descria durerea ca fiind „fără margini”, subliniind suferința incomensurabilă a părinților care și-au pierdut copilul.
Astăzi, la patru ani de la tragedie, Dariana Radu rămâne un simbol al fragilității vieții și al iubirii care nu se stinge odată cu plecarea. În inimile celor care au cunoscut-o, adolescenta continuă să trăiască – o amintire luminoasă, imposibil de uitat.
