Gânduri pentru mai târziu
La sfârşitul anului 1828, aflăm din istoriografia publicisticii româneşti, Ion Heliade Rădulescu emitea o „Înştiinţare”: „Avem onoarea a face cunoscut cinstitului public că, cu începerea anului nou sau cel mult a anului astronomic, adică cu începutul lui martie 1829, se vor ivi şi începuturile gazetei rumâneşti „Curierul Bucureştilor”… Acum poate cineva vedea pe simţitorul român curgându-i lacrămi de bucurie, văzând în toate casele bătrâni, tineri, bărbaţi, femei, învăţaţi şi mai de rând, îndeletnicindu-se şi petrecând cu gazeta în mână şi înmulţindu-şi ideile având cunoştinţă şi ţinând un şir de întâmplările lumii” .
Dorinţa lui Heliade era ca publicaţia să apară în limba română „căci foarte trist era pentru noi să primim vestirile în limbi străine, în vreme ce ne aflăm în pământul nostru şi trăim subt legile şi cârmuirea noastră”. Astfel, la 8 aprilie1829, a apărut „Curierul românesc”, cu sprijinul financiar al boierului cărturar Dinicu Golescu, al iluministului bancher Constantin Hagi Pop, precum şi al abonaţilor din Craiova, Iaşi , Braşov şi Blaj. A ieşit din tipar şi suplimentul literar „Curier de ambe sexe” (1837-1847) având o difuzare impresionantă.
De la „Curierul românesc” la „Cuvântul argeșean”
Asemenea lui Heliade, „avem şi noi onoarea a face cunoscut cinstitului public”, că la 12 martie, anul de graţie 2018, a fost lansat primul număr al revistei literare „Cuvântul argeşean”, publicaţie avându-i fondatori pe scriitorul Nicolae Cosmescu (redactor-şef) şi scriitorul Adrian Mitroi, preşedintele Ligii, naşul de botez al revistei.
Editată de Filiala Argeş a Ligii Scriitorilor Români, sub egida Centrului Cultural Piteşti, tipărită cu sprijinul financiar al Primăriei Municipiului Piteşti, revista şi-a deschis – îşi deschide şi astăzi – paginile tuturor celor cu har literar reuniţi în cadrul Cenaclului „Armonii argeşene”, începători sau consacraţi, dar cu iubire şi respect pentru limba română. Evenimentul s-a derulat în Sala Ars Nova a Centrului Cultural Piteşti, sub patronajul doamnei Carmen Elena Salub, director al prestigioasei instituţii.
Aşadar, sărbătoare mare în familia iubitorilor culturii din oraşul lalelelor, înscrisă în istoria publicisticii şi culturii argeşene.
A preluat „povara” continuării publicației
În zilele noastre, revista şi cenaclul îşi făuresc istoria, fără fondatorul redactor-şef al acesteia, Nicolae Cosmescu, al cărui deces a survenit la 13 august 2020. „Povara” continuităţii publicaţiei (selecţie texte, paginaţie, tehnoredactare) se află în grija şi prin sârguinţa poetei de talie europeană Christine Bernadette Rouseau (alias Cristina Onofre) în calitate de redactor-şef, care, la data „botezului” revistei, participase în cadrul cenaclului „Armonii argeşene”, la invitaţia regretatului Petre Ghilencea, artist caligraf („caligraful poeţilor”, cum i se spunea), un om și un caracter de exceptie, bun prieten şi om de cultură, de un rafinament excepţional. Poeta propusese atunci îmbunătăţirea estetică a revistei, prin caligrafierea unor poezii ale colaboratorilor, conferindu-i imagine şi culoare prin harul artistului grafician Petre Ghilencea, susţinând, totodată, noua titulatură a revistei, fără a şti că, vreodată, tânăra publicaţie îşi va continua existenţa prin onoranta trudă a domniei sale.
Pe mâini bune
Din păcate, într-o fatidică zi a lunii decembrie 2019, întorcându-se acasă de la o şedinţă a cenaclului, unde îi evocase pe Nicolae Labiş şi pe Nichita Stănescu, ambii decedaţi în luna decembrie, primul în anul 1956, celălalt în 1985, viaţa caligrafului Petre Ghilencea avea să fie răpusă într-un accident de maşină condusă de un şofer aflat în stare de ebrietate.
Revista „Cuvântul argeşean” se află astăzi pe mâini bune, cunoscându-se notorietatea şi prestigiul literar al autoarei cărţilor de poezie premiate atât în ţară, cât şi peste hotare, în special în Franţa şi Italia, amintindu-ne de românul moldovean Vasile Alecsandri, câştigătorul, în anul 1878, al Marelui Premiu de Poezie la Concursul poeţilor din ţările latine de la Montpellier, cu „Cântecul gintei latine”. O adevărată ambasadoare a poeziei româneşti contemporane în patria marilor simbolişti francezi: Jean Moreas, Stephane Mallarme, Baudelaire, Verlaine, Rimbaud, fără a cărei contribuţie, în calitate de redactor-şef, mărturisea Preşedintele Ligii, Adrian Mitroi, e puţin probabil ca revista să-şi fi continuat parcursul.
Fotoreporterul-poet Alexandru Oprea asigură grafica primei coperte înfăţişând imagini istorice şi descriptive din oraşul lalelelor, însoţite de propriile versuri lămuritoare asupra fotografiilor. Revista mai găzduieşte copiile de pe lucrările de metaloplastie ale artistului plastic Constantin Samoilă, iar colaboratorii, poeţi şi prozatori, îşi dau toată silinţa pentru cât mai izbutite creaţii literare, hrănind, prin harul lor, sufletele celor dornici de cunoaştere a lumii, prin lumina cuvântului.
La mulţi ani, „CUVÂNT ARGEŞEAN” , La mulţi ani tuturor colaboratorilor!
Gheorghe MOHOR
