Urșii care apar aproape zilnic pe marginea Transfăgărășanului și atrag turiștii ca un magnet nu reprezintă un fenomen apărut în ultimii ani. Prezența lor în apropierea șoselei alpine este documentată încă din anii ’70-’80, iar comportamentul animalelor ar fi fost influențat inclusiv de modul în care unele exemplare au fost crescute și apoi introduse în mediul sălbatic.
Urșii – o atracție sau un pericol?
Transfăgărășanul continuă să fie una dintre cele mai spectaculoase șosele din România, dar, în sezonul turistic, DN 7C se transformă adesea într-o zonă cu un risc suplimentar: urșii care coboară până la marginea drumului în căutarea hranei.
Turiștii opresc pentru a-i fotografia, iar unii coboară din mașini și le oferă hrană. Scenele se repetă zilnic, în special în zonele în care animalele au învățat că pot primi mâncare de la oameni. Problema este că opririle haotice pot bloca circulația și pot genera situații extrem de periculoase, atât pentru turiști, cât și pentru ceilalți participanți la trafic.
Fenomenul nu este nou
Potrivit informațiilor prezentate de Ora de Sibiu, urșii au început să fie observați în apropierea Transfăgărășanului încă din perioada construirii șoselei, în anii ’70. După deschiderea drumului, prezența animalelor în apropierea carosabilului a devenit tot mai vizibilă.
Articole publicate în presa vremii vorbeau inclusiv despre exemplare crescute în captivitate și ulterior eliberate în pădurile din zona montană pentru repopularea efectivelor de urs.
Unele dintre aceste animale ar fi fost obișnuite cu prezența oamenilor și cu hrănirea de către aceștia, ceea ce ar fi favorizat apariția comportamentului întâlnit și astăzi la așa-numiții „urși cerșetori”. Mărturii publicate în presa anilor ’70 și ’80 descriau deja urși care se apropiau de mașinile turiștilor și acceptau hrană de la oameni.
„Urșii cerșetori”, obișnuiți cu oamenii
O parte dintre explicațiile pentru comportamentul actual al urșilor de pe Transfăgărășan se regăsesc în istoria repopulărilor din acea perioadă. Potrivit unor mărturii citate de publicația sibiană, pui de urs erau capturați, crescuți cu ajutorul oamenilor și ulterior eliberați în alte zone. Unele exemplare nu s-ar fi readaptat complet la mediul natural și au continuat să manifeste un comportament neobișnuit de tolerant față de oameni.
În timp, generațiile următoare au învățat un lucru simplu: în apropierea șoselei pot găsi hrană.
Astfel s-a format, în decenii, o relație periculoasă între animale și turiști. Urșii nu mai evită oamenii, iar oamenii ajung să se apropie de animale pentru fotografii și filmări.
Șase urși întâlniți într-o singură zi
Problema este vizibilă și în prezent. Un turist citat în articolul de presă a povestit că, într-o singură zi, pe traseul dintre Cârțișoara și Barajul Vidraru, a întâlnit șase urși. În jurul fiecărui animal erau mașini oprite, uneori chiar pe carosabil, iar oamenii fie fotografiau urșii, fie le aruncau mâncare.
Astfel de opriri sunt cu atât mai periculoase cu cât Transfăgărășanul are numeroase curbe, porțiuni înguste și zone cu vizibilitate redusă.
Un urs poate traversa brusc șoseaua, iar un șofer care încearcă să evite animalul sau o mașină oprită neregulamentar poate pierde controlul autoturismului.
Hrănirea urșilor îi face mai periculoși
Panourile instalate de-a lungul traseului îi avertizează pe turiști să nu hrănească animalele sălbatice. Cu toate acestea, regula este ignorată frecvent. Pâinea, alimentele procesate și resturile oferite de oameni nu reprezintă o hrană potrivită pentru urși și contribuie, în schimb, la modificarea comportamentului acestora.
Un urs care primește hrană de la oameni ajunge să asocieze prezența mașinilor și a turiștilor cu posibilitatea de a obține mâncare. În acest fel, animalul își pierde treptat teama naturală față de om.
Iar un urs care nu mai evită oamenii poate deveni, în anumite situații, un pericol real.
De la atracție turistică la risc pentru oameni
În ultimii ani, imaginile cu urșii de pe Transfăgărășan au devenit o adevărată atracție pe rețelele sociale. Pentru mulți turiști, întâlnirea cu un urs reprezintă un moment care trebuie fotografiat sau filmat.
Pericolul este însă ignorat cu ușurință. Anul acesta foarte multe incidente s-au petrecut în acest context. Să nu uităm cazul turistului italian omorât de o ursoaică, în telefonul căruia au fost găsite fotografii recente cu urși.
În iunie 2026, trei turiști străini au fost atacați de urs pe Transfăgărășan, după ce s-au apropiat de animal. Doi turiști portughezi au fost răniți în zona Vidraru, iar o tânără din Ucraina a fost, de asemenea, atacată.
La sfârșitul lunii iulie, un alt incident a atras atenția: un turist a ajuns la doar câțiva centimetri de un urs fără să observe inițial animalul, scena fiind filmată și distribuită masiv pe internet.
Un fenomen vechi, o problemă încă nerezolvată
Povestea urșilor de pe Transfăgărășan nu a început odată cu rețelele sociale. Este un fenomen care are rădăcini cu mai bine de patru decenii în urmă și care a fost alimentat, de-a lungul timpului, de intervenția omului asupra comportamentului animalelor. Astăzi, problema este amplificată de numărul mare de turiști și de dorința acestora de a obține fotografii cât mai spectaculoase.
Transfăgărășanul rămâne una dintre marile atracții turistice ale României, însă întâlnirea cu un urs trebuie să rămână o întâlnire cu un animal sălbatic, nu o ocazie pentru un selfie.
Specialiștii și autoritățile recomandă ca turiștii să nu oprească în apropierea animalelor, să nu coboare din mașină și, mai ales, să nu le ofere hrană. Un urs sălbatic trebuie privit de la distanță și lăsat să-și continue drumul.
