Un studiu al CFA România, asociație care reunește cei mai titrați analiști financiar-bancari, arată că începând de anul viitor și până în 2030, în fiecare zi peste 600 de români aflați în câmpul muncii vor împlini 65 de ani – vârsta de pensionare, cifră calculată pe baza datelor furnizate de Institutul Național de Statistică. Adică un român la fiecare două minute.
Vârsta medie la data pensionării a fost anul trecut de 59,5 ani, fiind cu 0,8 ani mai mare la bărbaţi decât la femei și cu 0,5 ani mai mare ȋn mediul rural decât ȋn cel urban.
Au continuat să lucreze în următoarele 6 luni de la încasarea primei pensii circa 20.600 de pensionari, iar alți peste 25.000 de pensionari s-au reangajat part-time, conform publicației INS „Pensii și participarea pe piața muncii”, consultată de HotNews.ro.
„Sigur că banii au fost principalul motiv pentru reangajare, dar vestea bună e că rata sărăciei la grupa de vârstă 65 de ani și peste ne situează pe o poziție relativ decentă în Europa, potrivit datelor Eurostat.
Reforma pensiilor propusă de actuala Coaliție aduce în discuții unul din indicatorii socio-demografici la care România e lanterna roșie a Europei: speranța de viață sănătoasă la 65 de ani. Practic, din momentul pensionării, românii mai pot spera la 4 ani de viață sănătoasă (atât bărbații cât și femeile). Suedezii au cea mai mare speranță de viață sănătoasă la 65 de ani, de aproape 15 ani.”, scrie respectiva publicație.
Speranţa de viaţă sănătoasă îți arată calitatea vieții dintr-o țară și investiția făcută de Stat în capitalul uman. Indicatorul îți arată câți ani îți rămân în care să te poți bucura de viață fără a avea limitări datorate unei boli sau dizabilităţi.
Speranţa de viaţă sănătoasă la 65 de ani a scăzut în România de la aproape 6 ani la bărbați, la doar 4 ani
În ultimele decenii, speranţa de viaţă sănătoasă la 65 de ani a crescut la nivel european (cu puține excepții). În România a scăzut de la aproape 6 ani la bărbați, la doar 4 ani. La femei scăderea a fost mai lină: de la 5,2 ani la 4 ani, potrivit unei cercetări statistice.
Asta se datorează unei calități scăzute a vieții, indicatorul măsurat de INS oferind însă informații despre eficiența sistemului de sănătate publică dar și despre accesul la servicii medicale al populației.
Eurostat calculează anual la nivelul UE și al statelor membre indicatorii privind speranța de viață și speranța de viață sănătoasă pe baza unei metode proprii, folosind datele anuale transmise de fiecare stat membru din domeniile demografiei (decese) și populației, utilizând pentru acestea datele statistice referitoare la persoanele cu reședința obișnuită în fiecare stat membru.
Cât este speranța de viață în România
Speranţa de viaţă sănătoasă la naştere, în România, în anul 2021, a fost de 57,3 ani la bărbaţi şi de 58,2 ani la femei, iar speranţa de viaţă la naştere, la nivelul anului 2022, a fost de 71,5 ani pentru bărbaţi şi de 79,3 ani pentru femei.
În comparaţie cu bărbaţii, femeile din România trăiesc mai mult, dar într-o stare de sănătate mai precară
Astfel, speranţa de viaţă la naştere a românilor în anul 2022, a fost mai mică cu 7,8 ani decât a româncelor, iar speranţa de viaţă sănătoasă la naştere, a bărbaţilor în anul 2021 a fost mai mică cu 0,9 ani faţă de cea a femeilor.
În comparaţie cu bărbaţii, femeile trăiesc mai mult, dar într-o stare de sănătate mai precară (având un număr mai mare de ani activitatea limitată în mod moderat sau sever).
Speranţa de viaţă sănătoasă la vârsta de 65 ani a fost, în România, în anul 2021, de 4,0 ani atât pentru bărbaţi cât și pentru femei, cu mult sub valorile medii ale acestui indicator la nivelul UE-27 respectiv de 9,9 ani pentru femei şi 9,5 ani pentru bărbați.
În anul 2021, Suedia şi Irlanda au înregistrat, în cazul speranţei de viaţă sănătoasă la vârsta de 65 ani, cele mai mari valori atât la bărbaţi (14,5 ani, respectiv 12,3 ani), cât și la femei (14,8 ani, respectiv 13,0 ani).
Un alt indicator important în monitorizarea stării de sănătate a unei populaţii este incidenţa anumitor boli (numărul de cazuri noi înregistrate într-un an).
Primul contact al pacienților cu sistemul medical îl reprezintă medicul de familie. Astfel, medicina primară furnizată de medicii de familie înregistrează numărul de cazuri noi, oferind astfel statistici de incidență a morbidității.
Pentru analiza obiectivă a cazurilor noi de îmbolnăvire este calculat un indicator derivat care prezintă incidența cazurilor noi de îmbolnăvire la 100000 locuitori, detaliat pe clase de boli.
În cazul bolilor declarate de medicii de familie, incidenţa acestora, pe clase de boli, prezintă o evoluţie oscilantă în perioada 2012-2022, numărul total de cazuri noi înregistrând un maxim în anul 2012 (79,4 mii cazuri noi la 100 mii de locuitori) şi un minim în anul 2020 (66,8 mii cazuri noi la 100 mii de locuitori).
Sursa: hotnews.ro
