Analizez, cu aplecare și interes, multe aberații ale zilelor noastre, compar și aproximez normalul trăit cu absurdul acestor timpuri dominat de minciună, dezinteres, superficialitate, prostie „împănată” cu aroganță, tupeu, într-o țară în care partidul și politicianul sunt mai presus decât poporul și patria. Nu am aflat încă cauza anulării alegerilor din 2024 dar parcă încep să regret! A fost o șansă unică, ca o femeie – Primărița Câmpulungului Muscel, să-și bea cafeaua pe terasa Palatului Cotroceni și să aducă un suflu de munteancă, tip Vitoria Lipan, în politica mare a acestei țări.
Nu am participat, ca votant, la ultima confruntare electorală. Aveam sentimentul și acum am convingerea că cei doi competitori – patru nume (George, Nicușor, Simion, Dan) în două biografii, nu sunt pregătiți pentru o astfel de misiune într-un timp istoric foarte complicat. Modul cum „se joacă” președintele cu propunerile de premier denotă amatorism, lipsă de responsabilitate sau imposibilitatea de a „evada” din captivitatea celor care l-au ajutat în campanie și a consilierilor din jurul său.
În țara noastră a fost brevetată o nouă „meserie”, cea de consilier. Ei „roiesc” în jurul președintelui, în jurul premierului, în jurul miniștrilor, lângă Primarul Capitalei, își dau cu părerea, sunt bugetari de lux „contributori” direct la deficit bugetar și „binele” țării. Până și doamna, cea cu tupeu și plină de talente, adusă de Iliuță SRL/USR direct pe fotoliul de vicepremier și „altoită” pe funcție în PNL (liberal peste noapte până la moarte…) este înconjurată de consilieri care „sug” din bugetul pe care-l tot plânge mentorul ei. Asistăm la o „demagogie” ieftină, invers proporțională cu pregătirea clasei politice, cea mai slabă de la fanarioți până în zilele noastre. Ei, politicienii au „misiune”, își fac datoria în interesul … „culoarului european”. De fapt sforile nu se mai trag de la … „Teatrul” Balșoi din Moscova ci de la Deutsches Theater biletele fiind procurate cu viză de Bruxelles. Spălatul pe mâini, al sforarilor și al „actorilor”, se face după fiecare ieșire din scenă cu multă palincă și „finețuri” occidentale.
Salvarea prin moarte
Am revăzut „colonia canină” de la Merișani ca o formă de protest față de acei slujitori ai țării mele preocupați la cele mai înalte cote de problemele europene și indiferenți la ceea ce se întâmplă pe aceste meleaguri udate, în istoria lor milenară, cu lacrimi și sânge. Am primit un necesar de la „proprietarul” (exprimarea domnului primar) cățelușilor, că nu mai are mâncare pentru ei și să-l ajutăm cu „bomboane”, eventual niște conserve pentru cei bolnavi aflați sub tratament. Am salvat „mesajul” și l-am printat conform procedurilor aplicate în cazurile speciale, mult mediatizate.
Când prietenul meu de la volan a pornit mașina să plecăm din acel loc al durerii, minciunii și dezinformării mi-am amintit, în tensiunea produsă de lătratul cățelușilor pe 28 de voci (atâția au mai rămas din cei 43, restul au murit pe altarul nepăsării…) de filmul „Inimă neînfricată” care propune o idee surprinzătoare: „Toți oamenii mor. Dar nu toți cei care mor au și trăit”! Răspunsurile primite de „Stimatul domn” de la autoritățile locale te umplu de revoltă iar „corul” acestor animale parcă-ți spune că lupta este pierdută iar „Salvarea este doar prin moarte”!
Cu ani în urmă am luat un „Câine Lup” pe care-l iubesc și mă iubește fără condiții, de la un colaborator (D.M.) care mi-a oferit și o cărticică unde a adunat, cu multă pricepere și ironie, „adevăruri din viața de zi cu zi” – Șah la creier. Când am citit răspunsurile autorităților m-am dus glonț la înscrierile făcute pe carte și am găsit ceea ce mă interesa: „Poliția crede că peștii împuțiți trebuie ridicați de lângă prostituate, de Protecția Consumatorului”. Da, aceasta este și mentalitatea celor de la Poliția Animalelor sau, mi-e greu să spun, protecția lor!
Minunea de peste zi!
Când am ajuns la birou, afectat de ceea ce lăsasem la „barieră”, mă aștepta „Stimatul Domn” care dorea să-mi arate ultimul răspuns primit de la autorități: „…Un lucrător de-al nostru s-a deplasat la adresa menționată în reclamație (N.R. – a fost o sesizare nu reclamație!) și …
„În gospodărie erau prezenți 26 câini cazați în țarcuri și padocuri, feriți de intemperii prin acoperișuri improvizate, beneficiind de hrana și apa corespunzătoare din punct de vedere calitativ și cantitativ; (!?). Animalele au o stare de întreținere bună, fiind identificate cu microcip și având carnete de sănătate și sunt deparazitate, vaccinate antirabic și sterilizate, …”. Cât tupeu să minți din birou și cât curaj să și semnezi.
Of, Doamne! Mare îți este totuși Grădina. Oare „Doamna cu Coasa” (nu cea de la Guvern) își mai face datoria sau a devenit … bugetară? Expeditorul, m-a rugat „Stimatul Domn”, în numărul următor!
Până ajung toate aceste răspunsuri contradictorii, persiflante, mincinoase la capitală noi asigurăm necesarul de …
ANTIVIRUS
