Tradiții românești, de la Pitești la Praga
La invitația Excelenței Sale doamna Antoaneta Barta, ambasadorul României în Republica Cehă Școala Populară de Arte și Meserii Pitești a reprezentat Argeșul și România la un eveniment de diplomație publică și culturală dedicat celebrării Mărțișorului și promovării costumelor, muzicii și dansurilor populare românești.
Evenimentul a avut loc în sediul ambasadei și au participat doamne din Corpul Diplomatic, precum și membri ai comunității de români din Praga.
Sute de mărțișoare realizate de copiii și meșterii Școlii Populare de Arte și Meserii Pitești au fost primite cu mare bucurie și emoție de românii din Cehia. Aflați departe de țară, și-au alinat dorul de casă cu doine din străbuni interpretate la nai de Mădălina Lupu și și-au reamintit cu plăcere de copilărie în momentul în care au primit mărțișoarele în formă de ie, păpuși – față și băiat – în miniatură, brățară sau șnur din fire de lână alb-roșii, flori din lână împâslită sau clopoței de lut. Unii și le-au pus imediat în piept, alții au preferat să le țină în mână în încercarea de a simți, prin atingerea lor, tot ceea ce au lăsat acasă: pământul, casa părintească și oamenii dragi.
Cele mai căutate mărțișoare au fost cele care sugerează sau reflectă explicit universul copilăriei și viața satului românesc: furca de tors și fusul, costumul popular, păpușile așezate în cerc perfect, ca într-o horă, ciucuri alb-roșii precum cei pe care țăranii îi pun în coarnele vitelor sau la gâtul mieilor, la începutul primăverii și bănuții din lut pictați cu flori sau motive geometrice preluate din arhitectura caselor țărănești de odinioară.
Și pentru că evenimentul dedicat celebrării Mărțișorului a fost organizat în preajma zilei de 8 martie, participanții – români și străini deopotrivă – au ascultat cu vădit interes prelegerea susținută de Ion Tița-Nicolescu despre statutul femeii în satul românesc de odinioară.
