Primarii și obștele din nordul județului fierb: „Se vrea naționalizarea pădurilor!”
Astăzi a avut loc la sediul Direcției Silvice Argeș o întâlnire informală susținută de reprezentanții a 3 firme (SRL-uri) câștigătoare ale unui proiect comandat de Ministerul Mediului, cu bani din PNRR, prin care se dorește stabilirea zonelor de protecție strictă (ZPS) în județul Argeș. Proiectul are o denumire pompoasă: „Studiul privind identificarea zonelor potențiale de non intervenție/ protecție strictă în habitate naturale terestre și marine în vederea punerii în aplicare a strategiei europene privind biodiversitatea pentru perioada 2021-2030”.
Subiect de interes
Subiectul a suscitat un interes deosebit. Îngrijorați de impactul negativ asupra comunităților și asupra proprietarilor sau administratorilor de păduri, primarii din zona de nord a județului (Rucăr, Domnești, Corbeni, Coșești, Sălătrucu, Arefu, Nucșoara, Corbi, Lerești, Brăduleț, Pietroșani, Albeștii de Muscel, Dâmbovicioara etc.), dar și primarul Piteștiului, Cristian Gentea, autoritățile județene reprezentate de cei doi vicepreședinți ai Consiliului Județean, Marius Nicolaescu și Adrian Bughiu, președintele și directorul general al Camerei de Comerț, Industrie și Agricultură Argeș, George Caval, respectiv Simion Zamfir, reprezentanți ai obștilor de moșneni proprietari de importante suprafețe de pădure, reprezentanți și specialiști silvici din Direcția Silvică Argeș și ocoalele subordonate, oameni de afaceri din domeniul turismului sau investitori în zonele vizate, au răspuns invitației, umplând sala în care urma să se discute soarta pădurilor și pășunilor din județ.
Proiectul a fost prezentat de Florina Ciubuc, biolog de profesie, reprezentantă a firmei Omnia Development SRL, firma care a câștigat licitația pentru acest proiect. Din spusele domniei sale, s-a lucrat cu „experți” care au propus și ne-au prezentat pe o hartă niște zone din județ care ar urma să devină ZPS-uri, adică Zone de Protecție Strictă. Ce înseamnă asta? Adică vor fi zone – în special în localitățile din nordul județului, dar și alte comune, și chiar în zona Pădurii Trivale Pitești, unde nu prea vom mai avea voie să intrăm, să intervenim, nici măcar să rupem un vreasc. Desemnarea de „arii protejate” sau de „zone de protecție strictă” este un subiect de mare interes, pentru că știm ce probleme au intervenit atunci când a trebuit să se devieze chiar traseul unor autostrăzi, și astfel să se întârzie cu anii construirea lor, pentru că „încălcau habitatul” nu știu cărui gândac sau al nu știu cărui pește. De asemenea, primarii spun că nu au obținut aprobare de la deținătorii siturilor nici măcar să-și amenajeze drumurile din comună sau să regularizeze cursurile râurilor sau pârâurilor care traversează localitatea.
Toate întrebările au rămas fără răspuns
Toate întrebările puse au rămas însă fără un răspuns, întrucât dna biolog și colegii săi – pentru că „experții” au lipsit de la întâlnire – nu a știut să răspundă la nicio întrebare din cele puse, pe motiv că „depășea sfera sa de competență” sau „nu fac parte din proiect”. Normal ar fi fost, așa cum a spus și vicele Nicolaescu dar și primarul Gentea, ca în sală să fie prezent măcar un reprezentant al Ministerului Mediului.
Stabilirea unei zone de protecție strictă are un impact economic foarte mare asupra comunităților și evident, negativ, îngrădindu-se accesul oamenilor și animalelor domestice în acestea, oamenii din zonă nemaiputându-și asigura lemnele de foc, primăriile nemaiputând să-și urmeze strategiile de dezvoltare, firmele din domeniul turismului nemaiputând implementa proiecte și investiții în acele zone, administratorilor de păduri și firmelor de exploatare reducându-li-se obiectul muncii etc. De asemenea, primarii mai sunt îngrijorați pentru că prin îngrădirea accesului pot dispărea ocupații milenare ale oamenilor acestor locuri.
S-a reținut că studiul exclude terenurile situate în intravilan, dar primarul Piteștiului, Cristian Gentea a identificat pe harta prezentată o zonă în jurul Piteștiului care a fost propusă ca ZPS. Or, luând în calcul că o parte din parcul Trivale este zonă de intravilan, proiectul ar trebui modificat corespunzător.
„Este o bătaie de joc!”
Primarul Piteștiului, Cristian Gentea: „Ceea ce văd aici, pe hartă, în nordul județului, într-adevăr este o bătaie de joc! […] Eu însă vreau să vorbesc despre Pitești. […] Ați spus că ați exclus terenurile intravilane. Vreau să vă atenționez că, din ce văd eu pe hartă, sunt incluse 32.5 hectare de teren intravilan, din care face parte și vechiul Parc Trivale de 6.5 hectare și încă 26 de hectare până sus pe platou, care nu au ce căuta acolo”.
Vicepreședintele C.J., Marius Nicolaescu: „Sunt în sală agenți economici, proprietari de păduri, UAT-uri, specialiști silvici, toate categoriile sociale, tot ceea ce reprezintă județul acesta. Părerile dumnealor să știți că sunt foarte importante. Foarte importante pentru noi și ar trebui să fie foarte importante și pentru dv. Este o rușine că astăzi Ministerul Mediului nu este aici! Pentru că Ministerul ar trebui să ne reprezinte și pe noi. De modul în care noi vom pune problema mai departe va depinde viitorul dezvoltării în zona de nord a județului Argeș. Vă rog să faceți adresă către minister, iar consultările să le faceți în fiecare localitate”
Vorbind de Transfăgărășan, „cel mai frumos drum din Europa”, care traversează o astfel de zonă propusă a deveni ZPS, Silviu Badea, om de afaceri în domeniul turismului, atrage atenția că turismul ar avea enorm de suferit: „Ce vedem aici? Stop total la tot, dar la tot.”
„Faceți o afacere!”
Ion Pîrnuță, primar comuna Rucăr: „Dv. faceți o afacere, dv. luați bani, dar noi rămânem acolo și ne-au plecat copiii de acasă, s-a depopulat zona din cauza acestor situri și para-situri. Nu mai pot să treacă cu vitele la apă. Bariere peste bariere. Haideți să vedeți realitatea. Sunteți rupți de realitate. Veniți acolo, jos, în comunități, să vedeți ce probleme sunt. Urșii nu îi ia nimeni. Luați-ne urșii! Șase urși au fost într-un singur punct. În fiecare noapte mi se dă telefon să mă duc la urși. Duceți-le lor urșii!”
„Se vrea naționalizarea!”
Ion Dan Constantinescu, Obștea Drăghiceni din Stoenești: „Se vrea naționalizarea pădurilor! Aceasta este naționalizare pe față. Și urmează ca această naționalizare să se facă și pe Făgăraș. Într-un timp foarte scurt Parcul Național Făgăraș va deveni naționalizat. Luați măsurile corespunzătoare. Veniți pe teren și discutați cu moștenii în adunare generală și pe urmă să faceți caricaturile astea!”
„Nu pot trece peste noi!”
„Nu pot trece peste noi. Avem 650 de hectare de pădure. Orice hotărâre se ia în adunarea generală. E o formă mascată de naționalizare. Ei au făcut un proiect pe baza unor date false de la Ministerul Agriculturii și Ministerul Mediului. Le-au combinat și ni le-au livrat nouă, de bune, că la noi merge. Dar uite că nu merge, noi nu le dăm nicio semnătură. Nu pot să vină în comună, că oamenii îi fac praf.”, ne-a spus dl Constantinescu, la terminarea ședinței.
Din păcate, de multe ori în România, la propunerea sau insistențele ONG-urilor sau a diverselor grupuri de interese, zone întregi au fost declarate situri chiar trecând-se peste acordul locuitorilor sau al primarilor care-i reprezintă.
Inginer silvic: „Care este factorul de progres în urma implementării acestui proiect? Care este impactul asupra mediului de afaceri? Dv, prin acest proiect, nu faceți altceva decât să creați o dezordine într-o ordine deja așezată!”
Ce spun specialiștii silvici, primarii, proprietarii de păduri:
În ultimii ani, mai multe aşa zise organizații de mediu au avut ca scop crearea unui dezechilibru între funcțiile economice, sociale şi de mediu în administrarea pădurilor, debalansările între diferite funcții conducând la diferite crize pe anumite segmente (prin prioritizarea funcției de mediu în administrarea pădurilor s-a ajuns la crize economice şi sociale: criza lemnului de foc, criza lemnului în industrie).
Deşi administratorii de păduri plătesc fond de mediu pentru fiecare metru cub exploatat, pădurile fiind principalii contributori în fixarea carbonului, veniturile din vânzarea certificatelor de carbon şi compensațiile nu mai ajung la administratorii de păduri. De asemenea, proprietarii de păduri sunt obligați să plătească paza acestora, contabilitate, impozite și taxe, iar îngrădirea drepturilor lor în a-și exploata pădurea îi pot duce în situații disperate.
Din discuțiile purtate, rezultă că aplicarea acestui studiu va avea, pe termen mediu şi lung, implicații negative majore. Astfel, vor apărea diferite disfuncționalități:
* diminuarea cu circa 50% a cotei de masă lemnoasă anuală ce urmează a se recolta din pădurile administrate de R.N.P. Romsilva;
* diminuarea volumului de lemn de foc pentru încălzirea locuințelor pentru populația rurală, lemnul de foc fiind unica sursă de energie în anumite zone ale țării;
* diminuarea volumului lemnului de industrie, ceea ce va conduce la închiderea unor operatori economici (care funcținează în exploatări forestiere, prelucrarea lemnului, transporul masei lemnoase, întreţinere şi execuție drumuri forestiere, depozite lemn de foc etc). Practic dispar mii de locuri de muncă, sau poate chiar zeci de mii la nivel național;
* prin dispariția locurilor de muncă (în special în zonele rurale), pe lângă diminuarea taxelor şi impozitelor pe salarii la bugetul de stat, gradul de sărăcie va creşte;
* diminuarea veniturilor prin interzicerea accesului la produsele accesorii ale pădurii
(plante, ciuperci, fructe de pădure);
* prin diminuarea volumului de masă lemnoasă recoltată, lemnul se orientează spre piețele externe, iar lemnul nu mai ajunge la populația locală decât la prețuri exorbitante (adesea inaccesibile membrilor comunităților locale);
* restricțiile privind accesul în aceste păduri duce la impunerea unor restricţii turistice şi implicit la diminuarea veniturilor în comunitățile locale.
În concluzie, în lipsa unor studii privind impactul socio-economic vizavi de implementarea acestui proiect, la nivelul județului nostru dar și la nivel național vor apărea dezechilibre majore în economie, ducând la diminuarea bugetului naţional și la sărăcirea populației.
Întocmirea studiului va trebui să se facă aplicat, „la firul ierbii”, adică în urma discuției cu comunitățile locale și cu specialiștii, și nu din birou sau pe baza unor date eronate, indiferent de cine și cum au fost obținute.