5.4 C
Pitești
03 dec. 2024

Obez de mic – ce trebuie să știm, ce trebuie să facem

Medicul chirurg Mihai Ionescu atrage atenția asupra unei probleme tot mai des întâlnită -aceea a obezității la vârste din ce în ce mai mici. Iată ce spune acesta:

– Procentele cazurilor de obezitate la nivel internațional este în creștere alarmantă în special în rândul copiilor și al adolescenților. În ciuda situației alarmante, suntem martorii apariției acestui nou trend, de susținere a persoanelor cu multe kilograme în plus și chiar de prezentare a acestora ca modele de urmat. Scopul menționat este de a le face să aibă mai multă încredere în sine, deși nu se încadrează în limitele unei siluete normale, și a opri stigmatul social cu care s-au confruntat, probabil, de-a lungul anilor. Este o inițiativă bună, la nivel teoretic. Totuși, dincolo de confortul emoțional pe care îl generează această susținere, stau aspecte periculoase pentru sănătatea lor și pentru viitorul lor. Asta deoarece, inevitabil, obezitatea vine la pachet cu declanșarea multor afecțiuni ce le vor îngreuna considerabil viața și chiar le-o vor scurta. „Să privim pozitiv orice siluetă” sau „Să ne simțim bine în corpul nostru” sunt mesaje încurajatoare și pozitive doar la prima vedere. Desigur, aceste persoane nu trebuie niciodată excluse sau discriminate, ci ajutate să conștientizeze consecințele nefaste ale kilogramelor lor peste limită.

Copiii și adolescenții trebuie informați corect despre riscuri

Avem în prezent mai mulți copii și adolescenți supraponderali și obezi ca niciodată și, totuși, lor li se transmite mesajul că este în regulă, chiar cool, să fii așa, să fie mândri de ceea ce sunt. Această nouă filosofie vine după multe decenii în care s-a promovat silueta silfidă, uneori chiar aproape de anorexie. Extremele sunt nocive, iar ceea ce ar trebui promovat, în orice situație, este normalitatea medicală. Copiii și tinerii, atât de expuși alimentelor de tip fast food și dulciurilor, trebuie să știe cât de nocive sunt acestea pentru sănătate. Moderația este mereu soluția oportună. Chiar dacă la vârste fragede bolile generate de obezitate nu se instalează atât de rapid, pericolele îi vor urmări toată viața. Organismul va ține minte ce stil de viață avea în anii copilăriei și ai adolescenței și, la maturitate, indiferent de diete și sport, memoria celulară își va spune cuvântul și vor avea mereu tendința de îngrășare. Nu mai vorbesc de majoritatea cazurilor în care obezitatea din tinerețe continuă la vârsta adultă.

Hainele largi, la modă, ascund problemele de greutate

Este de observat și noul trend în industria modei, adoptat de copii și adolescenți. Aceștia obișnuiesc să poarte haine cât mai largi, fetele pantaloni cu talia foarte înaltă, cămăși și bluze largi, care camuflează silueta. La polul opus față de moda de acum 20 de ani, spre exemplu, când se purtau hainele cât mai mulate pe corp sau cu expunere generoasă de piele. În acest fel, în prezent, tinerii pot cădea în capcana de a ignora kilogramele în plus știind că nu se observă atunci când ies în societate. Astfel se poate ajunge în stadiul în care, pur și simplu, scapă de sub control asimilarea de kilograme și să treacă de pragul supraponderabilității, mergând spre zona obezității.

Puțini știu ce conțin alimentele de tip fast food

Îi vedem pe tineri ca și mari consumatori de fast food, dulciuri și nu sunt deloc firi sportive. Mulți se bazează pe ideea că aceste obiceiuri nu își lasă amprenta în anii copilăriei. Total greșit! Consumul des de junk food duce la probleme de sănătate pe termen lung, cum ar fi obezitatea, probleme emoționale și de stimă de sine și boli cronice pe termen lung. O singură masă fast-food ar putea adăuga 160 și 310 kilocalorii în plus la aportul caloric zilnic pentru adolescenți și, respectiv, pentru copiii mai mici.

Lipsa vitaminelor precum A, C și a mineralelor precum magneziul și calciul, din aceste alimente, predispune la dezvoltarea bolilor de deficit mineral și a osteoporozei, precum și a cariilor dentare datorită aportului mai mare de zahăr.

Prezența agenților coloranți alimentari periculoși și / sau a grăsimilor trans nesănătoase în multe produse de tip fast-food și problemele legate de siguranța preparării alimentelor complică adesea problema.

Ce efecte neștiute mai are mâncarea fast food

Consumul de fast-food de mai mult de trei ori pe săptămână este asociat cu șanse mai mari de tulburări atopice, cum ar fi astmul, eczemele sau rinita, în timp ce severitatea astmului este cu aproape 40% mai mare la adolescenți și mai mult de 25% la copiii mai mici. Consumul de junk food de 4-6 ori pe săptămână duce la scăderea abilităților de matematică și citire în comparație cu copiii care nu au mâncat atât de mult junk food.

Apoi, consumul ridicat de calorii, grăsimi, zaharuri în mesele repetate modifică dorințele alimentare ale copilului și face mai puțin probabil ca copilul să mănânce fibre, fructe, lapte și legume. Acest lucru poate duce la șanse mai mari de constipație.

Obiceiurile alimentare se formează în copilărie si devin stabile la maturitate. Gustul captivant al fast-food-ului face destul de puțin probabil ca organismul să mai poata savura mai târziu aromele mai puțin complicate și mai puțin picante ale mâncării obișnuite. Se ajunge astfel la obezitate, pe care o vor putea combate doar prin schimarea radicală a stilului de viață, ori prin operația de micșorare a stomacului, ce îi va ajuta să ingere o cantitate mult mai mică de alimente zilnic, ducând astfel la reechilibrarea greutății.

Mancarea de tip “fast-food” poate duce la performanțe academice alterate, deoarece nivelurile ridicate de zahăr urmate de scăderea bruscă a glicemiei, ce duce la niveluri scăzute de concentrare, fac dificilă îndeplinirea sarcinilor care necesită perioade îndelungate de atenție concentrată. Fluctuațiile zahărului din sânge pot duce, de asemenea, la schimbări ale dispoziției și lipsa de vigilență, reducând participarea la clasă.

Fast food-ul poate inhiba participarea la activități extracurriculare, deoarece nu oferă substanțe nutritive adecvate pentru activitatea fizică. Lipsa activității fizice nu numai că ține copiii în afara grupurilor de colegi, ci le și afectează sănătatea fizică și mentală.

Obezitatea poate duce la scăderea stimei de sine și la depresie. Unii copii care mănâncă junk food sunt expuși riscului de a dezvolta depresie chiar și fără obezitate. La rândul său, depresia afectează parametrii de creștere și dezvoltare, performanța academică și relațiile sociale. De asemenea, rezultă un risc mai mare de sinucidere.

Multe din băuturile dulci conțin adesea cofeină, care poate face ca somnul să fie un calvar prin alterarea ciclurilor normale de somn-veghe.

Acizii grași esențiali lipsesc de obicei din alimentele de tip fast-food. Aceștia includ acizii grași polinesaturați omega-3 și omega-6 care nu pot fi produși în organism, dar sunt esențiali pentru fabricarea membranelor celulare și sunt, de asemenea, necesari în concentrații mari în creier și retină. Lipsa unor astfel de nutrienți este considerată a fi asociată cu un comportament antisocial crescut și poate cu hiperactivitate, deși sunt necesare mai multe cercetări pentru a demonstra acest lucru”, explică medicul chirurg Mihai Ionescu.

Related Articles

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.
Captcha verification failed!
Scorul utilizatorului captcha a eșuat. va rog sa ne contactati!

URMĂREȘTE-NE PE REȚELELE SOCIALE

49,800FaniÎmi place
3,190AbonațiAbonați-vă

NOUTĂȚI

administrare site, mentenanta site, intretinere site