Paștele Blajinilor sau Paștele celor Morți este cea mai însemnată dintre toate zilele în care se pomenesc morții și li se dă de pomană. E singura zi în care se face pomenirea tuturor morților la cimitir. Paștele Blajinilor se prăznuiește a doua zi după Duminica Tomii, luni, sau a opta zi după Paști. Tot în folclor, Blajinii mai sunt cunoscuți și sub numele de Rohmani. Ei fac parte dintre cei dintâi oameni de pe Pământ, sunt incapabili de a face rău și trăiesc dincolo de lumea văzută.
Ca și în alți ani, credincioșii care nu pot ajunge astăzi la morminte, au dat de pomană încă de ieri. Tradiția spune că de Paștele Blajinilor, gospodinele gătesc cozonaci, vopsesc ouă roșii și curăță locurile de veci. Femeile gătesc la fel ca de Paști, pentru ca și morții să primească, pe lumea cealaltă, bunătățile de care a avut parte familia.
În această zi femeile nu au voie să spele, să măture și să facă orice altă activitate gospodărească. Se spune că zgomotul făcut atunci când bați covoarele îi sperie pe blajini, care în această zi se întorc de pe lumea cealaltă pentru a se ruga pentru cei vii și chiar intră în biserică pentru a participa la Sfânta Liturghie.
Totodată, de Paștele Morților nu este bine să îi vorbești de rău pe decedați, de unde se spune că provine zicala „despre morți numai de bine”. În cazul în care nu respecți acest lucru, tradiția spune că morții bârfiți de Paștele Blajinilor le vor face pagube celor care îi vorbesc de rău, dând foc grajdurilor sau omorându-le animalele.
