Au voie preoții să candideze la alegeri?
În ziua de joi, 29 februarie 2024, în Aula Magna „Teoctist Patriarhul” din Palatul Patriarhiei, sub președinția Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, a avut loc ședința de lucru a Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române.
Printre principalele hotărâri ale Sfântului Sinod, se află una de importanță deosebită:
- Reamintirea poziției Bisericii Ortodoxe Române față de viața politică și campaniile electorale, în contextul anului electoral 2024, în sensul neimplicării Bisericii în politica partinică, deoarece, potrivit articolului 7 alin. 1 din Legea nr. 489/2006 privind libertatea religioasă și regimul general al cultelor, cultele recunoscute sunt factori ai păcii sociale și orice atitudine de învrăjbire publică în societate, de partizanat politic, de atac la persoană ori de tensionare a relațiilor cu autoritățile publice sunt contrare misiunii spirituale a Bisericii în societate.
Articolul 7, alin. (1) din Legea nr. 489/2006: 《Statul român recunoaşte cultelor rolul spiritual, educaţional, social-caritabil, cultural şi de parteneriat social, precum şi statutul lor de factori ai păcii sociale.》
Este interzis din 2004!
Se știe că Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotărât neimplicarea preoților în politică încă din anul 2004, reînnoindu-și hotărârea din 4 în 4 ani, în fiecare an electoral, cu privire la neimplicarea preoților în politică:
Astfel, de fiecare dată (2008, 2012, 2016, 2020, 2024) s-a hotărât menținerea hotărârii Sfântului Sinod nr. 410/2004 privind interzicerea implicării clerului în politică.
În anul 2008 s-a aprobat acordarea unor dispense, de la caz la caz, pentru preoții care își exprimă, în scris, dorința de a candida ca independenți pentru consiliile locale și județene.
„Aprobarea va fi acordată de către chiriarhii preoților în cauză, într-o şedință a Permanenței Consiliului Eparhial şi numai preoților considerați capabili să promoveze interesele comunității în consiliile locale și județene. Aprobarea va fi retrasă în cazul în care se dovedește că preotul nu corespunde cerințelor mandatului încredințat, respectiv acela de a lucra în beneficiul comunității locale și de a-i apăra interesele.”, se spunea în hotărâre.
Prin Hotărârea 1.676 din martie 2008, Patriarhia Română a explicat faptul că preotul, ca simplu cetăţean şi păstor al enoriaşilor din parohia sa, „are libertatea, binecuvântarea şi îndatorirea ca, de pe poziţia şi prin mijloacele care-i sunt specifice, să participe la viaţa cetăţii, sprijinind activităţile menite să promoveze binele obştesc şi împotrivindu-se oricăror măsuri sau activităţi care se dovedesc a fi în contradicţie cu învăţătura şi morala creştină ortodoxă. Opţiunea sa politică se exprimă prin vot.
《 Arhiereului, preotului, diaconului şi monahului îi este interzis să facă politică partinică, să fie membru al unui partid politic, să participe la campanii electorale, să candideze şi să devină membru al Parlamentului sau consiliilor locale, primar, viceprimar sau să ocupe funcţii în administraţia publică centrală şi locală”, se arată în decizia BOR din anul 2008, decizie care a fost reînoită din 4 în 4 ani, în fiecare an electoral.
De asemenea, Patriarhia arată că cel care va încălca aceste reguli, precum şi legământul depus la hirotonie, se încadrează în prevederile articolul 3, litera „d” şi e” din Regulamentul de procedură al instanţelor disciplinare şi de judecată ale Bisericii Ortodoxe Române, având de ales între cariera politică şi misiunea preoţească, pentru totdeauna, fără drept de revenire în cler. Abaterile de acest fel vor fi judecate în Consistoriile eparhiale.
De asemenea, preoților le este interzis să facă reclamă sau să propovăduiască în biserică interesele unui anume partid, fiind pasibili de sancțiuni dure.
Foto: descriptiv
